VSH sau viteza de sedimentare a hematiilor reprezintă unul dintre testele uzuale recomandate adesea de medici în vederea evaluării stării de sănătate a unui pacient. Când este indicată efectuarea acestei analize și cum te pregătești pentru ea vei descoperi în rândurile de mai jos. 

Care sunt indicațiile pentru efectuarea testului VSH?

Testul VSH este o analiză de sânge simplă care îi ajută pe medici să stabilească dacă există o activitate inflamatorie în organism. Testul propriu-zis presupune măsurarea vitezei cu care se depun hematiile pe fundul unui tub de testare într-un interval de o oră. Nu este o analiză recomandată de regulă persoanelor asimptomatice, ci doar acelora care prezintă anumite simptome. Lista acestora poate include: 

  • durerile articulare; 
  • durerile de cap; 
  • pierderea neintenționată în greutate; 
  • durerile de umăr sau gât; 
  • durerile pelvine; 
  • diareea; 
  • febra; 
  • prezența sângelui în scaun; 
  • durerile abdominale; 
  • pierderea apetitului.

Important de precizat este faptul că aceasta analiză nu este suficientă pentru a se putea stabili un diagnostic. Pentru a putea afla care este exact cauza simptomelor pe care le prezinți, sunt necesare și alte teste. Valorile ridicate ale VSH pot indica, de exemplu: 

  • boli inflamatorii și infecțioase sistemice și localizate; 
  • leziuni tisulare sau ischemie; 
  • anumite tipuri de cancer; 
  • diabet; 
  • boli cardiace; 
  • vasculită; 
  • afecțiuni tiroidiene; 
  • lupus; 
  • anumite tipuri de artrită. 

Valorile scăzute ale VSH, pe de altă parte, pot fi cauzate de: 

  • insuficiența cardiacă congestivă; 
  • hipofibrinogenemie; 
  • boli hepatice; 
  • boli renale; 
  • leucocitoză; 
  • policitemia vera (un tip rar de cancer de sânge); 
  • anemia falciformă (o tulburare ereditară rară de sânge). 

Cele mai citite articole

Valorile de referință pot varia în funcție de sex și vârstă. În general, femeile cu vârsta sub 50 de ani ar trebui să aibă VSH-ul între 0 și 20 mm/h, iar bărbații între 0 și 15 mm/h. După vârsta de 50 de ani, sunt considerate valori normale cele cuprinse între 0 și 30 mm/h, în cazul femeilor, respectiv 0 și 20 mm/h, în cazul bărbaților. La copii, valori normale sunt considerate cele cuprinse între 0 și 10 mm/h.

Analiza VSH este doar o parte a procesului de diagnosticare a unei astfel de afecțiuni. Ea mai poate fi folosită, de asemenea, pentru a monitoriza tratamentul unui boli, pentru a stabili dacă acesta funcționează sau nu.[1][2]

Cum te pregătești pentru analiza VSH

Nu este necesară o pregătire specială pentru această analiză. Totuși, trebuie să îi spui medicului dacă urmezi un anumit tratament. Unele medicamente și suplimente alimentare pot afecta rezultatele acestei analize, motiv pentru care ți s-ar putea recomanda să întrerupi temporar administrarea acestora. Este cazul, de exemplu, antiinflamatoarelor nesteroidiene, steroizilor sau statinelor. Atenție! Întreruperea tratamentului medicamentos se face doar la recomandarea medicului. Indicat este să anunți și dacă ești însărcinată sau te afli menstruație. Alți factori care pot influența rezultatele testului sunt: 

  • vârsta înaintată; 
  • anemia; 
  • afecțiunile renale;
  • afecțiunile tiroidiene; 
  • obezitatea.[1][2]

Analiza VSH este un test simplu și rapid, pe baza căruia medicul poate stabili dacă undeva în organismul există o inflamație. În funcție de rezultatele sale, ți se pot recomanda analize suplimentare, care permit identificarea cauzei inflamației, cu alte cuvinte de ce afecțiune suferi. Poate fi vorba de o infecție, de lupus, de cancer, ce vasculită sau de o altă afecțiune. De regulă, efectuarea analizei VSH este recomandată doar atunci când medicul suspectează prezența unei inflamații, ca urmare a simptomelor pe care le prezintă pacientul. De asemenea, ea mai poate fi folosită atunci când se dorește evaluarea eficienței unui anumit tratament. Nu necesită o pregătire specială și vei afla rezultatele destul de repede. Ține totuși cont de faptul că acestea pot varia în funcție de sex și vârstă și că există mai mulți factori care le pot influența. 

Bibliografie: 

  1. Cherney, Kristeen. „Erythrocyte Sedimentation Rate Test (ESR Test)”, Healthline Media, 23 Nov. 2021, www.healthline.com/health/esr. Accessed 8 Mar. 2023.
  2. „What Is Your Sedimentation Rate?”, WebMD, 14 Mar. 2017, www.webmd.com/a-to-z-guides/your-sedimentation-rate. Accessed 8 Mar. 2023.

Cele mai citite articole