Bolile de inimă reprezintă una dintre principalele cauze de deces la nivel global. În aceste condiții, diagnosticarea timpurie a acestora, chiar înainte de apariția unor eventuale simptome, capătă o importanță majoră. În lipsa unui diagnostic corect, nu se poate vorbi despre un tratament, ceea ce înseamnă că boala va continua să se agraveze, iar șansele ca persoana afectată să trăiască o viață lungă și sănătoasă scad.[1] Există mai multe investigații folosite în mod curent pentru diagnosticarea bolilor de inimă, iar una dintre cele mai importante este coronarografia.
Ce este coronarografia?
Coronarografia este o investigație minim invazivă, ce implică utilizarea de raze X și a unei substanțe de contrast pentru a determina cât de bine circulă sângele prin arterele coronare, acele vase de sânge care sunt responsabile cu furnizarea sângelui și a oxigenului către mușchiul cardiac.[2]
În timpul procedurii, un cateter, un tub lung și subțire, este introdus printr-o arteră mică, de obicei din braț sau din zona inghinală. Acest cateter este ghidat cu atenție prin sistemul vascular până ajunge la arterele coronare. Odată ajuns la nivelul acestora, se injectează substanța de contrast. Aceasta se răspândește prin artere și devine vizibilă la razele X, permițând astfel medicului să observe orice posibile blocaje sau îngustări ale arterelor.[3]
Investigația nu este una dureroasă (se desfășoară sub anestezie locală), nu durează mult și, deși nu este complet lipsită de riscuri, este considerată o procedură sigură.[2] Pentru a afla mai multe detalii cu privire la modul de desfășurare al coronarografiei, prețul și riscurile acesteia, este indicat să te adresezi unui specialist.
Rolul coronarografiei în diagnosticul precoce al bolilor de inimă
Coronarografia este o procedură esențială în diagnosticarea precoce a bolilor de inimă, oferind informații vitale despre starea arterelor coronare. Această procedură permite medicilor să detecteze orice obstrucții sau stenoze ale arterelor, să stabilească dacă fluxul de sânge către sau de la inimă este afectat și să observe acumulările de grăsime, colesterol și alte substanțe pe pereții arterelor, semne ale aterosclerozei.[2]
Cu ajutorul său, pot fi diagnosticate la timp afecțiuni precum boala coronariană, care poate cauza angină pectorală și chiar și un infarct miocardic, malformațiile cardiace congenitale, cardiomiopatia și alte boli de inimă.[4]
Cele mai citite articole
Câteva exemple de situații în care ar putea fi recomandată efectuarea unei coronarografii sunt:
- apariția anginei pentru prima dată, agravarea acesteia sau modificarea modului său de manifestare;
- existența unor dureri toracice atipice, cu rezultate normale la alte analize și investigații;
- rezultat anormal la un test de stres.[3]
Avantajele coronarografiei
Avantajele coronarografiei sunt multiple și semnificative, începând cu precizia ridicată a acestei proceduri. Coronarografia permite medicilor să identifice și să localizeze cu exactitate blocajele sau îngustările din arterele coronare, ceea ce face ca această metodă să fie extrem de eficientă pentru diagnosticul bolilor de inimă. Prin identificarea problemelor cardiace în stadiile incipiente, tratamentul poate fi început mai devreme, prevenind astfel complicații severe, precum infarctul miocardic sau insuficiența cardiacă.[2][3]
Un alt avantaj al coronarografiei se referă la rolul său în planificarea tratamentului. Pe baza rezultatelor obținute, medicii pot stabili cel mai eficient plan de tratament pentru pacient, fie că este vorba de medicamente, intervenții chirurgicale sau alte proceduri.[2]
Coronarografia este, de asemenea, o procedură minim invazivă, ceea ce înseamnă că pacienții se pot recupera mai repede și au un risc mai mic de complicații în comparație cu alte proceduri chirurgicale mai invazive.[3]
Cu ajutorul coronarografiei, medicii pot identifica la timp diverse probleme apărute la nivelul arterelor coronare, permițând astfel o intervenție timpurie și creșterea șanselor de supraviețuire. Acest lucru a făcut din coronarografie un instrument esențial în lupta împotriva bolilor de inimă, unul ce poate oferi o imagine detaliată a stării inimii și poate contribui la menținerea sănătății acesteia.
Bibliografie:
- „Cardiovascular Diseases (CVDs)”, World Health Organization, 11 June 2021, www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/cardiovascular-diseases-(cvds).
- „Coronary Angiogram”, Mayo Clinic, 2023, www.mayoclinic.org/tests-procedures/coronary-angiogram/about/pac-20384904.
- „Coronary Angiography”, MedlinePlus Medical Encyclopedia, 2022, medlineplus.gov/ency/article/003876.htm.
- „Why They’re Used – Cardiac Catheterisation and Coronary Angiography”, NHS, 2024, www.nhs.uk/conditions/coronary-angiography/why-its-done/.
