Dermatita atopică (eczema) este o afecțiune inflamatorie cronică a pielii, caracterizată prin mâncărimi intense și leziuni recurente. Este o afecțiune multifactorială, determinată de interacțiunea complexă între factori genetici, disfuncții ale barierei cutanate, disbioză microbiană și răspunsuri imunitare anormale. 

1. Factori genetici

  • Predispoziția ereditară: Eczema are o componentă genetică importantă, iar studiile au arătat că persoanele care au un istoric familial de boli alergice (astm, rinite alergice) prezintă un risc mai mare de a dezvolta dermatită atopică.
    • Mutatii ale genei filaggrin (FLG): Filaggrin este o proteină esențială în menținerea integrității barierei cutanate. Mutatiile loss-of-function ale acestei gene au fost identificate ca fiind un factor predispozant major pentru dermatita atopică. Aceste mutații duc la o funcționare defectuoasă a barierei epidermice, facilitând astfel pătrunderea alergenilor și microorganismelor în piele, declanșând inflamația .
    • Componente alergice: Dermatita atopică este prima manifestare a atopiei, cu apariția ulterioară a altor afecțiuni atopice precum astmul și rinita alergică. Studiile genetice arată că predispoziția la dermatită atopică este influențată de multiple loci genetici implicați în atopie .

Programează-te acum pentru o consultație dermatologica sau dermato-estetica la

Cele mai citite articole

Skina Dermatologie Bucuresti, Strada Profesor Dr. Mihail Georgescu 7, București 030167

Telefon – 0310051471

office@skina.ro

2. Disfuncții ale barierei cutanate

  • Rolul barierei epidermice: În dermatita atopică, pielea nu funcționează corect ca o barieră de protecție împotriva mediului extern. Bariera cutanată deteriorată permite alergenilor, toxinelor și microorganismelor să pătrundă în straturile mai profunde ale pielii, declanșând inflamația. Acest defect este agravat de factori genetici, cum ar fi mutațiile filaggrin, care contribuie la deshidratarea pielii și la inflamarea acesteia.
    • Microfisuri în piele: Studiile arată că rupturile în stratul cornos al pielii permit invazia microbiană și activarea sistemului imunitar, ceea ce duce la exacerbarea inflamației .
    • Creșterea susceptibilității la infecții: Pielea eczematoasă este predispusă la infecții bacteriene secundare, în special cu Staphylococcus aureus, care colonizează pielea afectată și contribuie la inflamație .

3. Dysbioza microbiană

  • Rolul microbiotei cutanate: Disbioza sau dezechilibrul florei microbiene este o componentă esențială în patogeneza dermatitei atopice. Studiile arată că bacterii precum Staphylococcus aureus, Corynebacterium mastitidis, și Corynebacterium bovis sunt frecvent prezente pe pielea pacienților cu eczemă, contribuind la inflamație.
    • Staphylococcus aureus joacă un rol deosebit de important, conducând la activarea celulelor imunitare și agravarea eczemei. De asemenea, aceste bacterii pot induce răspunsuri de tip T-helper 2 (Th2), care sunt implicate în procesul inflamator .

4. Disfuncții imunitare

  • Răspunsuri anormale ale celulelor T: În dermatita atopică, sistemul imunitar este într-o stare constantă de activare. Se observă o proliferare exagerată a limfocitelor Th2, care produc citokine precum interleukina-4 (IL-4) și interleukina-5 (IL-5), esențiale pentru răspunsurile alergice. Aceste citokine contribuie la menținerea inflamației cronice în piele.
    • În plus, activitatea limfocitelor Th1 și Th2 este dereglată, ceea ce contribuie la perpetuarea inflamației, în timp ce nivelurile ridicate de IgE exacerbează reacțiile alergice. Expresia crescută a interferonului-gamma (IFN-γ) și a IL-4 în leziunile cutanate arată complexitatea procesului inflamator.
    • Imunitatea de barieră compromisă: O componentă critică este compromiterea sistemului imunitar de la nivelul pielii. Reducerea celulelor dendritice plasmatice și capacitatea scăzută de a produce interferon de tip I agravează inflamația .

5. Factori de mediu

  • Alergenii de mediu: Dermatita atopică este adesea agravată de factori de mediu precum alergenii (acarieni, polen, mucegaiuri, părul de animale) și poluarea aerului. Expunerea la acești factori poate declanșa sau exacerba eczemele prin inducerea răspunsurilor imunitare anormale .
    • Alimentația: Într-un număr mic de cazuri, alergiile alimentare pot exacerba dermatita atopică. Deși alergiile alimentare nu sunt cauze majore ale eczemei, ele pot contribui la agravarea stării pacientului, în special la copiii mici .
    • Expunerea la infecții: Expunerea redusă la agenți infecțioși din mediul înconjurător, din cauza stilului de viață modern (familii mai mici, igienă excesivă), poate afecta dezvoltarea normală a sistemului imunitar și poate crește riscul de dermatită atopică .

Cele mai citite articole