Parlamentul României este, potrivit Constituției, organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. Are două Camere, Camera Deputaților și Senatul, fiecare aleasă pentru un mandat de patru ani. În legislatura 2024–2028 are 465 de membri: 331 de deputați și 134 de senatori. Mai jos afli cum funcționează, cum se adoptă o lege și ce control are asupra Guvernului.
Te-ar putea interesa și
Parlamentul României: ce este și ce rol are
Articolul 61 din Constituția României spune că „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării” și că este alcătuit din Camera Deputaților și Senat. Altfel spus, numai Parlamentul adoptă legi. Guvernul poate emite ordonanțe, dar doar în condițiile stabilite de Constituție și sub controlul Parlamentului.
Parlamentul este una dintre cele trei puteri ale statului, alături de puterea executivă (Președintele și Guvernul) și de puterea judecătorească. Sistemul bicameral a fost stabilit prin Constituția din 1991, adoptată prin referendum, așa cum amintește un explainer Europa Liberă despre Parlament. Textul a fost revizuit în 2003.
Pe scurt, Parlamentul are trei roluri mari:
- legislativ: adoptă legile constituționale, organice și ordinare;
- de control: verifică activitatea Guvernului prin întrebări, interpelări, moțiuni și anchete;
- de numire și aprobare: aprobă bugetul de stat, acordă votul de încredere Guvernului și numește conducerea unor instituții, precum Avocatul Poporului.
Tot Parlamentul ratifică prin lege tratatele internaționale, inclusiv pe cele de securitate, cum este Tratatul Nord-Atlantic, al cărui articol 4 despre consultări permite oricărui aliat să ceară discuții când se simte amenințat.
Camera Deputaților și Senatul: câți parlamentari are România
Cele două Camere au, în mare, aceleași atribuții, dar diferă prin numărul de membri, vârsta minimă a candidaților și rolul în adoptarea anumitor legi. Potrivit Agerpres, după alegerile din 1 decembrie 2024 au fost aleși 465 de parlamentari, iar noua legislatură s-a reunit pe 20 decembrie 2024.
| Criteriu | Camera Deputaților | Senatul |
|---|---|---|
| Membri în legislatura 2024–2028 | 331 de deputați | 134 de senatori |
| Vârsta minimă a candidaților | 23 de ani | 33 de ani |
| Durata mandatului | 4 ani | 4 ani |
| Locuri rezervate minorităților naționale | Da | Nu |
Numărul parlamentarilor nu este fixat în Constituție. El rezultă din legea electorală, care leagă numărul de mandate de populația fiecărei circumscripții, așa că poate varia de la o legislatură la alta. Vârstele minime sunt însă fixate în articolul 37 din Constituție.
Cum sunt aleși deputații și senatorii
Deputații și senatorii se aleg prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în aceeași zi. Fiecare județ, municipiul București și circumscripția pentru românii din afara țării primesc un anumit număr de mandate, iar alegătorii votează liste de candidați, nu persoane separate. Mandatele se împart proporțional cu voturile primite de partidele și alianțele care trec pragul electoral.
Organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care nu obțin mandate în mod obișnuit pot primi câte un loc de deputat, după regulile speciale din legea electorală. De aceea, Camera Deputaților are un grup al minorităților naționale, pe lângă grupurile partidelor.
Ca orice instituție care se raportează la populație, Parlamentul este legat de statisticile țării, iar cifrele despre România stârnesc mereu curiozitatea, de la numărul de locuitori ai fiecărui județ până la câte mașini de lux, precum Rolls Royce în România, sunt înmatriculate. În cazul Parlamentului, însă, cifra importantă este numărul de mandate, care depinde de populația fiecărei circumscripții și de rezultatul votului.
Cum se adoptă o lege în Parlamentul României
Inițiativa legislativă aparține Guvernului, deputaților, senatorilor și unui număr de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot, potrivit articolului 74 din Constituție. Un proiect sau o propunere de lege trece prin ambele Camere: una este prima Cameră sesizată, iar cealaltă este Camera decizională, care dă votul final. Constituția stabilește, pe domenii, care Cameră are rolul decizional.
Majoritatea cerută depinde de tipul legii:
- legile organice (de exemplu cele despre sistemul electoral sau organizarea instituțiilor) se adoptă cu votul majorității membrilor fiecărei Camere;
- legile ordinare se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți;
- legile de revizuire a Constituției cer o majoritate de cel puțin două treimi și sunt supuse apoi referendumului.
După vot, legea ajunge la Președintele României, care o promulgă în cel mult 20 de zile. Înainte de promulgare, Președintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii sau poate sesiza Curtea Constituțională. Știrile despre aceste etape apar des în rubrica de politica a site-ului.
Ședințele comune și controlul asupra Guvernului
Camerele lucrează de regulă separat, dar Constituția (articolul 65) le cere să se reunească în ședință comună pentru anumite decizii: primirea mesajului Președintelui, aprobarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale, declararea mobilizării sau a stării de război, aprobarea strategiei naționale de apărare, numirea Avocatului Poporului și a directorilor serviciilor de informații, la propunerea Președintelui.
Tot în ședință comună, Parlamentul acordă votul de încredere unui nou Guvern și îl poate demite prin moțiune de cenzură. O moțiune de cenzură poate fi inițiată de cel puțin o pătrime din numărul total al deputaților și senatorilor și este adoptată cu votul majorității acestora. Pașii și termenele sunt explicate pe larg într-un articol despre votul moțiunii de cenzură.
Pe lângă moțiunea de cenzură, fiecare Cameră poate adopta moțiuni simple, prin care își exprimă poziția într-o problemă de politică internă sau externă. Deputații și senatorii pot adresa întrebări și interpelări miniștrilor, iar comisiile parlamentare pot face anchete.
Sesiunile parlamentare și dizolvarea Parlamentului
Potrivit articolului 66 din Constituție, Camera Deputaților și Senatul se întrunesc în două sesiuni ordinare pe an. Prima începe în februarie și nu poate depăși sfârșitul lunii iunie, iar a doua începe în septembrie și se încheie cel târziu la sfârșitul lui decembrie. În afara lor, Camerele se pot întruni în sesiuni extraordinare, de exemplu la cererea Președintelui României.
Parlamentul poate fi dizolvat doar în situații stricte. Președintele îl poate dizolva, după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, numai dacă Parlamentul nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în 60 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puțin două solicitări de investitură. Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată într-un an.
Forma actuală a Parlamentului este relativ nouă. În perioada comunistă, instaurată după anii celui de-al Doilea Război Mondial, legislativul era reprezentat formal de Marea Adunare Națională, un organ cu o singură cameră. Parlamentul bicameral de azi a fost ales pentru prima dată în mai 1990, iar Constituția din 1991 i-a fixat rolul.
Sfat: Dacă vrei să urmărești cum votează Parlamentul o lege, caută proiectul după număr pe site-urile oficiale ale Camerei Deputaților și Senatului. Fiecare proiect are o fișă cu etapele parcurse, avizele comisiilor și rezultatul votului în fiecare Cameră.
Te-ar mai putea interesa și
- Ce rol are locația serverului când alegi VPS hosting în România?
- Generalul Henri Mathias Berthelot si rolul sau pentru Romania
- Rolul uleiului de motor: de ce este vital pentru functionare
Întrebări frecvente despre Parlamentul României
Câți parlamentari are România?
În legislatura 2024–2028, Parlamentul are 465 de membri: 331 de deputați și 134 de senatori.
Cât durează mandatul unui parlamentar?
Mandatul Camerei Deputaților și al Senatului este de patru ani. Constituția permite prelungirea lui doar în caz de mobilizare, război, asediu sau urgență, până la încetarea acestora.
Ce vârstă trebuie să ai ca să fii senator?
Cel puțin 33 de ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv. Pentru Camera Deputaților, vârsta minimă este de 23 de ani.
Unde își are sediul Parlamentul României?
Camera Deputaților și Senatul își desfășoară activitatea în Palatul Parlamentului din București.
Cine poate propune o lege?
Guvernul, deputații, senatorii și cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot, cu respectarea condițiilor din articolul 74 al Constituției.





Lasă un comentariu
Răspunzi lui ·